Criza COVID19 a demonstrat încă o dată că numerarul are zile senine înainte

În octombrie 2020 volumul numerarului în circulație a superat de 6,3 ori volumul din ianuarie 2002.

COVID19: În timp ce utilizarea tranzacțională a numerarului a scăzut, valoarea bancnotelor în circulație a crescut.

Numerarul o soluție pentru cei sărăciți de pandemie?

Numerarul este combustibilul pentru motorul economiei tenebre.

Pandemia crește comisioanele la bănci. Digitalizarea poate deveni motiv de preocupare pentru obiectivul de incluziune financiară și socială?


Promotorii independenței de numerar avansează trei argumente principale. Primul se referă la costurile tranzacțiilor de plată: mijloacele electronice sunt, spun ei, mai avantajoase decât decontarea în numerar, din punct de vedere al eficienței și siguranței. În al doilea rând, dispariția numerarului ar trebui să restricționeze puternic economia tenebră. În al treilea rând, banca centrală ar avea mai multă libertate, deoarece investitorii nu ar mai putea apela la numerar pentru a evita dobânzile negative.

Ce îi motivează pe oameni să utilizeze numerarul? Un beneficiu al deținerii de numerar este anonimatul, numerarul este fără nume și nu oferă istoric al tranzacțiilor. Permite oamenilor să facă achiziții care nu pot fi urmărite și asigură  o libertate esențială pentru viața privată. 

            În octombrie 2020 volumul numerarului în circulație a superat de 6,3 ori volumul din ianuarie 2002.

În Uniunea Europeană volumul numerarului în circulație a crescut continuu, iar în octombrie 2020 volumul numerarului în circulație s- a majorat de circa 6,3 ori față de ianuarie 2002, înregistrînd cca. EUR 1.394 miliarde.  Cu toate că criza Covid 19 a accelerat acceptarea în masă a plăților cu instrumente de plată ca cardurile bancare, telefoane mobile sau plățile electronice, volumul numerarului în circulație a înregistrat comparativ cu sfîrșitul anului trecut o creștere impresionantă de cca 7,83% (2007-2019 media anuală +5,7%) . În structură, anul 2020 a relevat o creștere semnificativă a cererii pentru -bancnotele de EUR 200 (+49,3%), EUR 100 (+9,3%) și EUR 50 (+7,8%).

La sfîrșitul anului 2008, bancnotele de EUR 500 reprezentau 35%%, de EUR 100,  EUR 50 și Eur 20 reprezentau cca. 57,7% din totalul numerarului în circulație, în 2020 această structură evoluînd la EUR 500 : 15% și respectiv 74%. Este clar ca aceasta structura și evoluție a numerarului în circulație nu ne poate ajuta să evaluăm volumul plăților retail efectuate în numerar.

Băncile Centrale din țările din zona euro, începînd cu 27 ianuarie 2019, au început să retragă din circulație bancnote de 500 EUR, cu excepția Germaniei și a Austriei. Bancnotele de 500 EUR vor rămâne în curs legal, chiar dacă Banca Centrală Europeană (BCE) a încetat să le producă de la sfârșitul anului 2018. Până acum câțiva ani, Spania era țara cu cele mai multe  bancnote de 500 EUR în circulație în zona euro. Acest fapt explică scăderea cu 7,7% față de 2019 a volumului acestor bancnote în circulație și creșterea cu 49,3% a volumului celor de EUR 200.

 

 

            COVID19: În timp ce utilizarea tranzacțională a numerarului a scăzut, valoarea bancnotelor în circulație a crescut.

Conform Raportului Băncii Angliei „Cash in the time of Covid”, criza Covid19 a scos la iveală că în timp ce utilizarea tranzacțională a numerarului a scăzut, valoarea bancnotelor în circulație a crescut. Aparentul paradox se explică printr-un rol din ce în ce mai mare a numerarului ca depozit de valoare. Un factor cheie a fost scăderea mare a consumului la începutul pandemiei COVID19. În parte, această evoluție a fost înregistrată pe parcursul ultimilor ani și ar fi rezultatul unor rate de dobîndă scăzute, care, împreună cu niveluri reduse de inflație de la începutul anilor 1990, au decimat costul de oportunitate de a avea depozite.

În 2015, ING a chestionat aproximativ 13.000 de consumatori din Europa, SUA și Australia pentru a întreba cum ar putea reacționa dacă ratele ar deveni negative. 77% au spus că va retrage banii din conturile de economii.

În 2016, un alt sondaj ING a arătat că una din trei persoane din Europa indică faptul că, din cauza ratelor scăzute ale dobânzii, economisirea este mai puțin satisfăcătoare. Cu toate acestea, doi din cinci (41%) au redus suma sau au adăugat mai puțini bani la contul lor de economii și din 71% care au economii, o pondere mare (36%) nu au mai mult decât echivalentul a trei luni de plată.

Mai mult, crizele accentuează predilecția populației pentru numerar. Ton Roos, directorul Departamentului Bancnote la Banca Centrală Europeană din Frankfurt, menționa  „În zona euro am observat o creștere puternică a cererii de numerar în perioade de criză pe piețele financiare sau în cazul crizelor datoriei suverane. Furnizarea de numerar prin intermediul bancomatelor s-a dovedit a fi foarte importantă atunci când băncile trebuiau închise pentru o perioadă prelungită de timp. Conform estimărilor noastre, aproximativ 2/3 din suma totală a numerarului în circulație este utilizat pentru tezaurizare. Aceasta înseamnă că „doar” 1/3 este utilizat pentru tranzacțiile efective. Tezaurizarea (economii în numerar la saltea) are loc mai ales cu valori mari (200 și 500 de euro), totuși estimăm că aproape jumătate din bancnotele de 50 de euro sunt folosite și în acest scop”

Creșterea comerțului electronic în perioadele de “lockdown” ar prezuma o predilecție pentru lichidități în conturi, dar tendințele înregistrate au avut efect pe termen scurt. Conform buletinului trimestrial 4/2020 al Băncii Spaniei „EFFECTS OF E-COMMERCE ON PRICES AND BUSINESS COMPETITION”: „Recenta pandemie COVID-19 și măsurile aplicate de guverne pentru a reduce infecțiile au accelerat tendința de creștere a comerțului electronic și i-au determinat pe mulți consumatorii să cumpere online pentru prima dată. Pe baza unei analize a 1,4 miliarde de tranzacții bancare în Spania arată că achizițiile online a crescut la 22% din total, de la 15% înainte de blocare. De fapt, în lunile care a urmat cele mai stricte măsuri de izolare, în vigoare între martie și mai 2020, vânzările cu amănuntul online au scăzut de la apogeul în luna mai, dar s-au menținut constant peste nivelurile observate înainte de criză, cel puțin până în luna septembrie”.

            Numerarul o soluție pentru cei sărăciți de pandemie?

            Numerarul este combustibilul pentru motorul economiei tenebre.

Economia din umbră se formează din activități de afaceri legale care se desfășoară în afara controlului autorităților guvernamentale. Mărimea economiei tenebre se raportează puternic la ciclurile economice. În perioadele de declin economic, oamenii, în special micii comercianți, încearcă să compenseze fluxurile de venituri lipsă, de exemplu, prin raportarea insuficientă a vânzărilor pentru a spori propriile finanțe.

În economia tenebră pasivă, care reprezintă aproximativ o treime din economia tenebră, o parte (consumatorul) plătește în numerar, în timp ce numai cealaltă parte (vânzătorul) beneficiază de posibilitatea de a ascunde veniturile. Aici, plățile în numerar oferă un stimulent pentru a nu raporta tranzacția. Unul dintre motivele participării pasive la economia tenebră este ușurința participării datorită anonimatului.

Actuala criză economică pe care o întâmpină țările în ceea ce privește sărăcia provocată de COVID-19 va afecta și economia tenebră. De exeplu, rapoartele despre israelieni care recunosc deschis că încasează indemnizații de șomaj în timp ce lucrează pentru bani cash au fost frecvente pe tot parcursul pandemiei.

Proprietarii de afaceri din Israel ar fi, de asemenea, „încurajați” să funcționeze în economia tenebră prin politica actuală de sprijinire a afacerilor lovite de COVID-19. Pentru a obține o subvenție, trebuie să demonstrați că ați pierdut 25% din câștigurile dvs. față de 2019. Astfel un proprietar este tentat să accepte bani numerar pentru a putea prezenta autorităților fiscale un raport de scădere a rulajelor în cont și a obține subvenția.

            Pandemia crește comisioanele la bănci. Digitalizarea poate deveni motiv de preocupare pentru obiectivul de incluziune financiară și socială?

Datele Băncii Spaniei indică faptul că comisioanele cresc și există tendința de a crește cerințele, astfel încât clienții să nu le poată evita. Astfel, odată cu sosirea toamnei, principalele bănci spaniole au început să crească comisioanele, într-o mișcare care a ajuns chiar și la serviciile bancare online, a căror principal avantaj a fost tocmai absența comisioanelor.

Diferite organizații raportează că băncile cresc abuziv taxele și folosesc digitalizarea pentru a exclude clienții neprofitabili. Astfel nivelul de incluziune digitală poate genera potențiale efecte indirecte asupra incluziunii financiare și sociale.

Conform Raportului Consiliului Europei (MONEYVAL, 2014), statele și teritoriile cu sisteme financiare mature, în special centrele financiare internaționale, consideră că subiectul incluziunii financiare nu ar trebui luat în considerare în mod serios, deoarece sectorul lor financiar este bine dezvoltat și locuitorii lor nu au obstacole în accesarea serviciilor financiare.

Cu toate acestea, datele privind incluziunea financiară în zona euro indică faptul că aproximativ 35,2% din populația care primește pensii din stat, 35,5% din populația care primește transferuri guvernamentale și 19,1% din populația care primește salarii – le-au primit în primul lor cont bancar deschis.

Astfel, criza Covid19 scoate la lumină faptul că Băncile nu pot ignora decalajul digital sau faptul că există persoane în vârstă care nu au capacitatea de a accesa sau de a utiliza serviciile bancare online. Respectiv digitalizarea, care, pe de o parte a adus optimizări de costuri pentru multe servicii bancare, inclusiv transferuri, nu poate deveni o scuză de excludere financiară a unor grupuri de clienți.

Pe de altă parte, nivelul de incluziune financiară ar reprezenta un cadru prolific pentru a înregistra o tendință de scădere a utilizării numerarului. Unul dintre factorii care ar influența lipsa unui cont bancar este nivelul sărăciei, chiar dacă contul bancar nu costă o avere. Cu toate acestea, pentru cei cu bani puțini, orice comision contează. În cazul acutizării presiunii crizei Covid19 asupra situației financiare a clienților bancarizați, numerarul poate deveni într-un final unica șansă de incluziune socială.

Articole conexe

Leave a Comment

sixteen − fourteen =